Arătarea cuvintelor Tale luminează şi înţelepţeşte. 9
Răspunsuri către Talasie
Către cine a spus Dumnezeu: „Veniți să ne coborâm și să amestecăm limbile lor”?
Răspuns
Sf. Scriptură închipuieşte pe Dumnezeu după dispoziția aflătoare în cei cărora le poartă de grijă. Astfel e numit şi leu şi urs şi pardos și panteră şi om și bou și oaie şi soare şi stea şi foc şi duh şi alte lucruri nenumărate, Dumnezeu nefiind nici una din acestea, dar fiind cugetat potrivit cu forţa şi cu însuşirea pe care o reprezintă fiecare din acestea. Arătându-se de pildă lui Avraam, care era desăvârşit în cunoştinţă, Dumnezeu l-a învăţat că în raţiunea unităţii se cuprinde rațiunea imaterială a Treimii. Aceasta pentru faptul că Avraam ieşise cu mintea total din materie şi din formele ei. De aceea i s-a arătat ca trei şi i-a vorbit ca unul. Iar lui Lot, care nu-şi curăţise încă mintea de compoziţia corpurilor alcătuite din materie şi formă şi credea că Dumnezeu este numai Făcătorul lumii văzute, i s-a descoperit în chip de doime, nu de treime, indicând prin formele în care s-a îmbrăcat, că mintea pe care voiește să o înveţe încă n-a ieşit din materie şi formă. Astfel, dacă ai pătrunde cu pricepere raţiunile fiecărui loc în care Scriptura înfăţişează în chip felurit pe Dumnezeu, ai afla drept cauză a schimbării continue a înfăţișărilor Lui, dispoziţia celor cărora le poartă de grijă.
IÎn cazul de față cei ce zideau turnul, porniseră mai înainte din ţara de la răsărit a luminii, adică de la cunoștința unică și adevărată despre Dumnezeu, şi veniseră în pământul Senaar, care se tălmăceşte „dinţii blestemaţi”, căzând în tot felul de păreri despre dumnezeire. Aici adunând toate părerile, ca pe nişte cărămizi, se apucaseră să zidească, asemenea unui turn, necredinţa politeistă. Din această pricină pe drept cuvânt Dumnezeu, care risipeşte unitatea conglăsuirii păcătoase a oamenilor rătăciţi, se numește aici pe Sine plural, după dispoziţia lor, care era împărțită și împrăștiată în nesfârşite păreri. Prin aceasta arată că, fiind unul, în ei s-a împărțit în mulți. Aceasta o arată şi în cazul lui Adam, zicând: „Iată Adam s-a făcut ca unul din noi’. Aşadar potrivit cu starea de fiecare dată a omului, Dumnezeu e înfăţişat de Scriptură sau la plural sau ca unitate. Iar la întrebarea, cu cine stă de vorbă Dumnezeu, se poate răspunde că este obiceiul Scripturii să înfățişeze sfaturile negrăite și ascunse ale lui Dumnezeu în chip trupesc, ca noi să putem înţelege cele dumnezeieşti cu ajutorul cuvintelor şi glasurilor care ne sunt familiare, căci în sine Dumnezeu este Minte necunoscută, Cuvânt negrăit și Viaţă necuprinsă; El nici nu grăieşte, nici nu se lasă grăit, fiind însăşi Cuvântul şi însăşi după fiinţă. Dacă vom înţelege astfel graiurile dumnezeieştilor Scripturi nu ne vom poticni în nici un cuvânt din cele scrise, pe motiv de întunecime.
Sfântul Maxim Mărturisitorul