De ce în Sâmbătă a cincea a Postului Mare se cântă Acatistul Buneivestiri?

Cel mai probabil, această regulă tipiconală a apărut în prima jumătate a secolului al VIII-lea, după salvare minunată a Constantinopolului de invazia arabilor (717-718), atribuită Maicii Domnului, care a coincis cu săptămâna a cincea din Postul Mare.
Se știe însă că în secolul al VI-lea Sf. Roman Melodul (†556) scrie renumitul condac “Apărătoare Doamnă”. Ulterior, urmare salvării miraculoase a Constantinopolului de invazia perşilor şi avarilor din 7 august 626, patriarhul Serghie al Constantinopolului (†638) adaugă acestui condac alte 23 de condace și icoase. Așa apare primul imn “acatist” (denumirea vine de la faptul că acesta se cântă stând în picioare), dedicat Născătoarei de Dumnezeu. Un secol mai târziu, după salvare minunată a Constantinopolului de invazia arabilor (717-718), atribuită Maicii Domnului, imnul acatist a fost introdus de patriarhul Gherman (†730) în slujba utreniei sâmbetei săptămânii a cincea a Postului Mare. Tot atunci este scris și canonul sărbătorii Bunavestirii.