Definiția mândriei

„Mândria este

lepădătoare de Dumnezeu,

învățătură a diavolilor,

defăimare a oamenilor,

maica osândirii,

strănepoata laudelor,

semn al nerodirii,

izgonirea ajutorului lui Dumnezeu,

ieșirea din minți,

înaintemergătoare de căderi,

izvor al mâniei,

ușă a fățărniciei,

întărire a diavolilor,

străjuitoare a păcatelor,

pricinuitoare a nemilostivirii,

neștiință de îndurare,

amară luătoare de seamă a greșelilor altora,

judecătoare fără de omenie,

împotrivă luptătoare a lui Dumnezeu”

(Filocalia)