Ia și citește! Ziua 117

Asceza citirii Sfintei Scripturi

Niciun îndemn nu poate fi mai bun decât cuvintele adevărului însuși, Sfânta Scriptură (Origen)

Cartea 3 Regi, 1

1.Când regele David a ajuns la adânci bătrâneţe, îl acopereau cu haine, însă nu putea să se încălzească.

2.Atunci slugile lui i-au zis: "Să se caute pentru domnul nostru rege o fată tânără, care să stea înaintea regelui, să-l îngrijească şi să se culce cu el, ca să se încălzească domnul nostru regele".

3.Şi i-au căutat în toate ţinuturile lui Israel o fată frumoasă şi au găsit pe Abişag Sunamiteanca şi au adus-o la rege.

4.Fata era foarte frumoasă, îngrijea pe rege şi-l servea; însă regele n-a cunoscut-o.

5.Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a fălit şi a zis: "Eu am să fiu rege". Şi Şi-a gătit care de război, călăreţi şi cincizeci de oameni care să-i alerge înainte.

6.Căci tatăl său niciodată nu-l oprise şi nu-i zisese: "Pentru ce faci aceasta?" El însă mai era şi foarte frumos la chip şi născut după Abesalom.

7.Şi s-a înţeles cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu Abiatar preotul; şi aceştia ajutau pe Adonia.

8.Iar preotul Ţadoc şi Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David n-au fost de partea lui Adonia.

9.Şi junghiind Adonia oi, boi şi viţei graşi la piatra Zohelet, cea de la En-Roghel, a chemat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, dimpreună cu toţi bărbaţii lui Iuda, care erau în slujbă la rege.

10.Iar pe proorocul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele lui, nu i-a chemat.

11.Atunci Natan a grăit către Batşeba, mama lui Solomon, zicând: "Auzit-ai tu că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege, iar domnul nostru David nu ştie de aceasta?

12.Acum, iată, iţi dau un sfat: Să-ţi scapi viaţa ta şi a fiului tău Solomon.

13.Du-te şi intră la regele David şl-i spune: "Nu tu, oare, domnul meu rage, te-ai jurat către roaba ta, zicând: Solomon, fiul tău, va fi rege după mine: şi va şedea pe tronul meu? Pentru ce dar Adonia s-a făcut rege?"

14.Şi iată, când tu încă vei vorbi acolo cu regele, voi intra şi eu în urma ta, voi adeveri şi voi întregi cuvintele tale",

15.Deci a intrat Batşeba la rege în odaia unde odihnea. Şi iată regele era foarte bătrân şi Abişag Sunamiteanca îngrijea de el.

16.Şi s-a plecat Batşeba şi s-a închinat regelui şi el a întrebat-o: "Ce voieşti?"

17.Iar ea i-a spus: "Domnul meu rege, tu te-ai jurat pe Domnul Dumnezeul tău câtre roaba ta, zicând: Solomon, fiul tău, va fi rege după mine şi va şedea pe tronul meu.

18.Dar acum iată că Adonia s-a făcut rege şi tu, domnul meu rege, nu ştii nimic da aceasta.

19.Acela a înjunghiat o mulţime de boi, viţei graşi şi oi; şi a poftit pa toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, mai-marele oştirii; iar pe Solomon, robul tău, nu l-a chemat.

20.Însă tu eşti rege, domnul meu. Ochii tuturor Israeliţilor la tine privesc, ca să le arăţi cine va şedea rege pe tronul domnului meu, după el.

21.Altfel, când domnul meu, regele, va răposa cu părinţii săi, voi fi învinuită eu şi fiul meu Solomon".

22.Şi iată, când încă vorbea cu regele, a venit şi proorocul Natan.

23.Şi i s-a spus regelui, zicând: "Iată Natan proorocul!" Şi a intrat Natan la rege şi i s-a închinat regelui cu faţa până la pământ.

24.Şi a zis Natan: "Domnul meu rege, ai spus tu oare: Adonia va fi rege şi va şedea pe tronul meu după mine?

25.Pentru că el chiar astăzi a plecat Şi a junghiat o mulţime de boi, viţei graşi şi oi; şi a poftit pe toţi fiii regelui, pe mai-marii oştirii şi pe Abiatar preotul; şi, iată, ei mănâncă şi beau dinaintea lui şi zic: "Trăiască regele Adonia!"

26.Iar pe mine, robul tău, pe preotul Ţadoc, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, robul tău, nu ne-a chemat.

27.Şi dacă cu voia ta, domnul meu rege, s-a făcut lucrul acesta, atunci pentru ce tu n-ai descoperit robului tău cine va şedea rege pe tronul domnului meu, după el?"

28.Dar regele David a răspuns şi a zis: "Chemaţi pe Batşeba la mine!" şi a intrat ea la rege şi a stat înaintea lui.

29.Atunci regele s-a jurat şi a zis: "Viu este Domnul, Care mi-a scăpat sufletul meu de la orice necaz!

30.Precum m-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel către tine, zicând: "Solomon, fiul tău, va fi rege după mine, şi va şedea pe tronul meu în locul meu, aşa voi face chiar astăzi!"

31.Şi s-a plecat Batşeba cu fata până la pământ şi i s-a închinat regelui şi i-a zis: "Să trăiască domnul meu, regele David, În veci!"

32.Apoi a zis regele David: "Chemaţi la mine pe preotul Ţadoc, pe proorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!" Şi ei au intrat la rege.

33.Şi regele le-a spus: "Să luaţi pe slugile domnului vostru cu voi şi să puneţi pe Solomon, fiul meu, călare pe catârul meu şi să-l duceţi până la Ghihon,

34.Şi acolo să-l ungă preotul Ţadoc şi proorocul Natan de rege peste Israel şi să sunaţi din trâmbiţă şi să ziceţi: "Să trăiască regele Solomon!"

35.Apoi să-l petreceţi înapoi, ca să vină şi să şadă pe tronul meu; căci el va fi rege în locul meu şi lui i-am poruncit să fie conducătorul lui Israel şi al lui Iuda".

36.Şi a răspuns Benaia, fiul lui Iehoiada regelui şi i-a zis: "Amin! Aşa să întărească Domnul Dumnezeul domnului meu, regele, cuvântul acesta!

37.Şi cum Domnul Dumnezeu a fost cu domnul meu, regele, aşa să fie el şi cu Solomon şi să-i preamărească tronul lui mai mult decât tronul domnului meu, regele David!"

38.Şi aşa au plecat preotul Ţadoc, proorocul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, Cheretienii şi Peletienii şi au pus pe Solomon călare pe catârul regelui David şi l-au dus până la Ghihon.

39.Şi a luat preotul Ţadoc cornul cu untdelemn sfinţit din cort şi a uns pe Solomon. Şi s-a sunat din trâmbiţe şi tot poporul a strigat: "Trăiască regele Solomon! "

40.Apoi tot poporul l-a petrecut pe Solomon şi i-a cântat din fluiere şi bucurie mare era pe popor, încât şi pământul se zguduia de strigătele lui.

41.Atunci a auzit Adonia de aceasta şi toţi cei chemaţi ai lui, tocmai când isprăviseră de mâncat; iar Ioab, auzind sunetul de trâmbiţe, a zis: "Ce este acest zgomot de care răsună cetatea?"

42.Şi pe când el încă vorbea, iată că a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi a zis Adonia: "Intră, căci tu eşti om cinstit şi aduci veste bună!"

43.Şi a răspuns Ionatan lui Adonia şi i-a zis: "Ba chiar veste rea; căci domnul nostru, regele David, a făcut rege pe Solomon.

44.Şi a trimis regele cu el pe Ţadoc şi pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Cheretieni şi Peletieni şi l-au pus călare pe catârul regelui.

45.Şi l-au uns preotul Ţadoc şi proorocul Natan rege la Ghihon şi de acolo s-au întors cu bucurie şi au pus în mişcare cetatea. Iată zgomotul pe care-l auziţi".

46.Şi a şezut Solomon pe tronul regatului.

47.Şi slugile regelui au venit să-l binecuvânteze pe domnul nostru regele David, zicând: "Să mărească Dumnezeul tău numele lui Solomon mai mult decât numele tău şi să-i aducă tronul lui la mărire mai multă decât tronul tău!" Şi s-a închinat regele în patul lui;

48.Şi a zis regele aşa: "Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a făcut să fie astăzi din sămânţa mea un urmaş pe tronul meu şi să văd cu ochii mei aceasta!"

49.Atunci toii cei chemaţi, care erau cu Adonia, s-au spăimântat şi, sculându-se, s-au dus fiecare în drumul său.

50.Iar Adonia, temându-se de Solomon, s-a sculat şi s-a dus şi s-a apucat cu mâinile de coarnele jertfelnicului.

51.Şi i s-a spus lui Solomon, zicând: "Iată, Adonia s-a temut de regele Solomon; căci iată, că se ţine cu mâinile de coarnele jertfelnicului, zicând: Să-mi făgăduiască astăzi cu jurământ regele Solomon că nu va omorî pe robul său cu sabia".

52.Şi a zis Solomon: "Dacă el va fi om cinstit, nici un păr din capul lui nu va cădea pe pământ; iar dacă va fi om viclean, va muri".

53.Şi a trimis regele Solomon şi l-a adus de la jertfelnic cu de-a sila; şi a venit şi s-a închinat regelui Solomon. Şi Solomon i-a zis: "Du-te la casa ta!"

Cartea 3 Regi, 2

1.Apropiindu-se vremea lui David ca să moară, a lăsat el fiului său Solomon acest legământ:

2."Iată, eu mă duc pe drumul pe care toţi pământenii se duc; fii tare şi să fii bărbat.

3.Să păzeşti legământul Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui şi păzind legile Lui, poruncile Lui, hotărârile Lui şi aşezămintele Lui, precum sunt scrise în legea lui Moise, pentru ca să-ii fie bine-cunoscut tot ce vei face, oriunde şi ori încotro te vei întoarce;

4.Şi ca să Îşi ţină şi Domnul cuvântul Său care l-a grăit către mine, zicând: "Dacă fiii tăi îşi vor păzi drumul lor, ca să se poarte cu credincioşie înaintea Mea, din toată inima şi din tot sufletul lor, atunci nu va conteni să fie din tine bărbat pe tronul lui Israel.

5.Dar şi tu ştii ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, cum s-a purtat cu cele două căpetenii ale oştirii lui Israel, cu Abner, fiul lui Ner, şi cu Amasa, fiul lui Ieter, pe care i-a omorât; şi cum a vărsat în timp de pace sânge ca în timp de război, mânjind cu sângele cel vărsat ca la război încingătoarea de la coapsele sale şi încălţămintea din picioarele sale.

6.Să faci dar cu el după înţelepciunea ta, ca să nu se coboare cărunteţea lui cu pace în locuinţa morţilor.

7.Iar fiilor lui Barzilai Galaaditul arată-le milă, ca să fie cu cei care se hrănesc la masa ta, căci ei au venit la mine când am fugit de Abesalom, fratele tău.

8.Iată că ai la tine şi pe Şimei, fiul lui Ghera veniamineanul din Bahurim, care m-a blestemat cu greu blestem, când mergeam la Mahanaim; dar fiindcă mi-a ieşit în cale la Iordan, m-am jurat pe Domnul către el, zicând: Nu te voi mai ucide cu sabia.

9.Acum însă să nu-l laşi nepedepsit, căci eşti bărbat înţelept, şi ştii ce să faci cu el, ca să cobori cărunteţea lui cu sânge în locuinţa morţilor".

10.Şi a răposat David cu părinţii săi şi a fost înmormântat în cetatea lui David.

11.Timpul domniei lui David peste Israel a fost de patruzeci de ani: în Hebron şapte ani şi în Ierusalim treizeci şi trei de ani.

12.Şi s-a aşezat Solomon pe tronul lui David, tatăl său, şi domnia lui s fost foarte strălucită.

13.Atunci a venit Adonia, fiul Haghitei, la Batşeba, mama lui Solomon, şi i s-a închinat. Şi ea i-a zis: "Cu pace îţi este venirea?" Iar el a răspuns: "Cu pace!"

14.Apoi a zis: "Am să-ti spun o vorbă!" Şi ea a zis: "Spune;!"

15.Şi a zis el: "Tu ştii că domnia era a mea şi că tot Israelul privea la mine ca la viitorul lor rege; dar domnia a trecut de la mine şi i s-a dat fratelui meu, pentru că de la Domnul i-a fost lui aceasta.

16.Acum te rog un lucru: să nu mă nesocoteşti!" Şi ea i-a zis: "Grăieşte!"

17.Iar el a zis: "Te rog vorbeşte cu regele Solomon, căci el va ţine seamă de vorba ta, ca să-mi dea pe Abişag Sunamiteanca de femeie".

18.Şi a zis Batşeba: "Bine, voi vorbi cu regele pentru tine".

19.Deci, a intrat Batşeba la regele Solomon, ca să-i vorbească pentru Adonia. Regele s-a sculat înaintea ei, i s-a închinat şi s-a aşezat pe tronul lui. Şi s-a pus şi pentru mama regelui un tron; şi ea a stat de-a dreapta lui

20.Şi a zis: "Am să-ii fac o mică rugăminte, să nu mi-o treci cu vederea!" A zis regele: "Cere, mama mea!"

21.Ea a zis: "Să dai pe Abişag Sunamiteanca lui Adonia, fratele tău, de femeie!"

22.Atunci a răspuns regele Solomon şi a zis mamei sale: "Dar de ce ceri tu pe Abişag Sunamiteanca pentru Adonia? Cere atunci pentru el şi domnia, căci el este fratele meu cel mai mare şi cu el este preotul Abiatar şi tot cu el este prieten şi Ioab, fiul Ţeruiei, mai-marele oştirii!"

23.Apoi s-a jurat regele Solomon pe Domnul, zicând: "Aşa rău să-mi dea mie Dumnezeu şi încă şi altele să mă ajungă, dacă n-a grăit Adonia cuvântul acesta împotriva vieţii mele.

24.Dar acum, viu este Domnul, Care m-a socotit pe mine vrednic de cinste şi m-a aşezat pe tronul lui David, tatăl meu, şi mi-a zidit casă precum a grăit el; Adonia chiar astăzi va muri".

25.Şi a trimis regele Solomon pe Benaia, fiul lui Iehoiada, care fără de milă l-a lovit pe acela şi a murit Adonia în ziua aceea.

Psalmul, 97

1.Cântaţi Domnului cântare nouă, că lucruri minunate a făcut Domnul.

2.Mântuitu-l-a pe el dreapta Lui şi braţul cel sfânt al Lui.

3.Cunoscută a făcut Domnul mântuirea Sa; înaintea neamurilor a descoperit dreptatea Sa.

4.Pomenit-a mila Sa lui Iacob şi adevărul Său casei lui Israel;

5.Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru.

6.Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul; cântaţi şi vă bucuraţi şi cântaţi.

7.Cântaţi Domnului cu alăută, cu alăută şi în sunet de psaltire;

8.Cu trâmbiţe şi în sunet de corn, strigaţi înaintea Împăratului şi Domnului.

9.Să se zguduie marea şi plinirea ei, lumea şi cei ce locuiesc în ea.

10.Râurile vor bate din palme, deodată, munţii se vor bucura de faţa Domnului, că vine, vine să judece pământul.

11.Judeca-va lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire.

Psalmul 98

1.Domnul împărăţeşte: să tremure popoarele; şade pe heruvimi: să se cutremure pământul.

2.Domnul în Sion este mare şi înalt peste toate popoarele.

3.Să se laude numele Tău cel mare, că înfricoşător şi sfânt este. Şi cinstea împăratului iubeşte dreptatea.

4.Tu ai întemeiat dreptatea; judecată şi dreptate în Iacob, Tu ai făcut.

5.Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi aşternutului picioarelor Lui, că sfânt este!

6.Moise şi Aaron, între preoţii Lui şi Samuel între cei ce cheamă numele Lui.

7.Chemat-au pe Domnul şi El i-a auzit pe ei, în stâlp de nor grăia către ei;

8.Căci păzeau mărturiile Lui şi poruncile pe care le-a dat lor.

9.Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai milostivit de ei şi ai răsplătit toate faptele lor.

10.Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi în Muntele cel sfânt al Lui, că sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru!

Pildele lui Solomon, 21

6.Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii.

7.Silnicia celor fără de lege se ţine după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască dreptatea.

8.Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept.

9.Mai degrabă să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o femeie certăreaţă şi într-o casă mare.

10.Sufletul celui fără de lege pofteşte răutatea, iar aproapele lui nu află milă în ochii lui.

Evanghelia după Sfântul Luca, 19

1.Şi intrând, trecea prin Ierihon.

2.Şi iată un bărbat, cu numele Zaheu, şi acesta era mai-marele vameşilor şi era bogat.

3.Şi căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulţime, pentru că era mic de statură.

4.Şi alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă.

5.Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân.

6.Şi a coborât degrabă şi L-a primit, bucurându-se.

7.Şi văzând, toţi murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos.

8.Iar Zaheu, stând, a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit.

9.Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam.

10.Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.

11.Şi ascultând ei acestea, Iisus, adăugând, le-a spus o pildă, fiindcă El era aproape de Ierusalim, iar ei credeau că împărăţia lui Dumnezeu se va arăta îndată.

12.Deci a zis: Un om de neam mare s-a dus într-o ţară îndepărtată, ca să-şi ia domnie şi să se întoarcă.

13.Şi chemând zece slugi ale sale, le-a dat zece mine şi a zis către ele: Neguţătoriţi cu ele până ce voi veni!

14.Dar cetăţenii lui îl urau şi au trimis solie în urma lui, zicând: Nu voim ca acesta să domnească peste noi.

15.Şi când s-a întors el, după ce luase domnia, a zis să fie chemate slugile acelea, cărora le dăduse banii, ca să ştie cine ce a neguţătorit.

16.Şi a venit cea dintâi, zicând: Doamne, mina ta a adus câştig zece mine.

17.Şi i-a zis stăpânul: Bine slugă bună, fiindcă întru puţin ai fost credincioasă, să ai stăpânire peste zece cetăţi.

18.Şi a venit a doua, zicând: Mina ta, stăpâne, a mai adus cinci mine.

19.Iar el a zis şi acesteia: Să ai şi tu stăpânire peste cinci cetăţi.20.A venit şi cealaltă, zicând: Doamne, iată mina ta, pe care am păstrat-o într-un ştergar,

21.Că mă temeam de tine, pentru că eşti om aspru: iei ce nu ai pus şi seceri ce n-ai semănat.

22.Zis-a lui stăpânul: Din cuvintele tale te voi judeca, slugă vicleană. Ai ştiut că sunt om aspru: iau ce nu am pus şi secer ce nu am semănat;

23.Pentru ce deci n-ai dat banul meu schimbătorilor de bani? Şi eu, venind, l-aş fi luat cu dobândă.

24.Şi a zis celor ce stăteau de faţă: Luaţi de la el mina şi daţi-o celui ce are zece mine.

25.Şi ei au zis lui: Doamne, acela are zece mine.

26.Zic vouă: Că oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are şi ceea ce are i se va lua.

27.Iar pe acei vrăjmaşi ai mei, care n-au voit să domnesc peste ei, aduceţi-i aici şi tăiaţi-i în faţa mea.