Ia și citește! Ziua 324

Asceza citirii Sfintei Scripturi

Niciun îndemn nu poate fi mai bun decât cuvintele adevărului însuși, Sfânta Scriptură (Origen)

Cartea Ieremia, cap 27

1. La începutul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, a fost de la Domnul către Ieremia acest cuvânt:

2. «Aşa mi-a zis Domnul: Fă-ţi cătuşe şi jug şi le pune pe grumaz;

3. Trimite la fel regelui lui Iuda şi regelui Moabului, regelui fiilor lui Amon, regelui Tirului şi regelui Sidonului, prin solii care au venit în Ierusalim la Sedechia, regele Ierusalimului;

4. Şi porunceşte-le să spună stăpânilor lor: Iată ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, aşa să spuneţi stăpânilor voştri:

5. «Eu am făcut pământul şi pe om şi vieţuitoarele cele de pe faţa pământului cu puterea Mea cea mare şi cu braţul Meu cel puternic şi l-am dat cui am vrut.

6. Şi acum voi da toate ţările acestea în mâna lui Nabucodonosor, regele Babilonului, robul Meu, ba şi fiarele câmpului le voi da lui spre slujbă;

7. Toate popoarele vor sluji lui şi fiului lui şi fiului fiului lui, până când îi va veni vremea şi lui şi țării lui; îi vor sluji popoare multe şi regi mari.

8. Dacă vreun popor sau vreun regat nu va voi să-i slujească lui Nabucodonosor, regele Babilonului, şi nu-şi va pleca grumazul său sub jugul regelui Babilonului, pe acel popor îl voi pedepsi cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, până-l voi stârpi cu mâna lui, zice Domnul.

9. Iar voi să nu ascultaţi pe prorocii voştri, pe ghicitorii voştri, pe visătorii voştri, pe vrăjitorii voştri şi pe-ai voştri cititori de stele care vă zic: «Nu veţi sluji regelui Babilonului»,

10. Că aceştia vă prezic minciună, ca să vă depărteze din ţara voastră şi ca Eu să vă izgonesc, ca să pieriţi.

11. Iar pe poporul care-şi va pleca grumazul sub jugul regelui Babilonului şi i se va supune, îl voi lăsa în pământul său şi-l va lucra şi va trăi pe el», zice Domnul.

12. Şi lui Sedechia, regele lui Iuda, i-am grăit toate cuvintele acestea şi am zis: «Plecaţi-vă grumazul sub jugul regelui Babilonului şi slujiţi-i lui şi poporului lui, şi veţi trăi.

13. De ce să mori tu şi poporul tău de sabie, de foamete şi de ciumă, cum a zis Domnul de poporul acela care nu va sluji regelui Babilonului?

14. Şi să nu ascultaţi cuvintele prorocilor care vă zic:

15. «Nu veţi sluji regelui Babilonului», că minciună vă prezic, şi nici nu i-am trimis Eu, zice Domnul; ei vă profeţesc mincinos în numele Meu, ca să vă izgonesc şi să pieriţi şi voi şi prorocii voştri, care vă prorocesc».

16. Preoţilor şi poporului întreg le-am grăit acestea: «Aşa zice Domnul: Nu ascultaţi cuvintele prorocilor voştri care vă prorocesc şi vă zic: Iată, curând vor fi întoarse de la Babilon vasele templului Domnului, că minciună vă prorocesc».

17. Nu-i ascultaţi, ci slujiţi regelui Babilonului şi veţi trăi. De ce să duceţi cetatea aceasta la pustiire?

18. Iar dacă sunt ei proroci şi dacă au ei cuvântul Domnului, atunci să mijlocească înaintea Domnului Savaot ca vasele rămase în templul Domnului şi în casa regelui lui Iuda şi în Ierusalim să nu treacă la Babilon.

19. Că aşa zice Domnul Savaot de stâlpi, de baia cea de aramă, de postamente şi de celelalte lucruri care au rămas în cetatea aceasta,

20. Şi pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, nu le-a luat când a dus din Ierusalim la Babilon pe Iehonia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, şi pe toţi îi însemnaţi din Iuda şi din Ierusalim;

21. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, despre vasele care au rămas în templul Domnului şi în casa regelui lui Iuda şi în Ierusalim:

22. «Vor fi duse şi acelea la Babilon şi vor rămâne acolo până în ziua când le voi căuta Eu şi le voi scoate şi le voi întoarce la locul acesta», zice Domnul.

Cartea Ieremia, cap 28

1. Tot în anul acela, la începutul domniei lui Sedechia, regele lui Iuda, adică în anul al patrulea, în luna a cincea, Anania, fiul lui Azur, prorocul cel din Gabon, mi-a grăit în templul Domnului, înaintea ochilor preoţilor şi a tot poporul, şi mi-a zis:

2. «Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Voi sfărâma jugul regelui Babilonului;

3. Peste doi ani voi întoarce în locul acesta toate vasele templului Domnului, pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, le-a luat din acest loc şi le-a dus la Babilon.

4. Voi întoarce la locul acesta şi pe Iehonia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, şi pe toţi robii Iudei care au mers la Babilon, zice Domnul, căci voi sfărâma jugul regelui Babilonului».

5. Atunci prorocul Ieremia a grăit către Anania prorocul, înaintea ochilor preoţilor şi înaintea ochilor a tot poporul ce stătea în templul Domnului, şi a zis Ieremia prorocul:

6. «Aşa să fie şi să facă aceasta Domnul! Împlinească Domnul cuvintele tale, pe care le-ai rostit tu pentru întoarcerea din Babilon a vaselor templului Domnului şi a tuturor robilor la locul acesta.

7. Dar ascultă cuvântul acesta pe care ţi-l spun eu în auzul tău şi în auzul a tot poporul:

8. Prorocii care au fost demult înaintea mea şi înaintea ta au prevestit multor ţări şi regate puternice război, strâmtorare şi molimă.

9. Când însă vreun proroc a prevestit pace, atunci numai aşa a fost luat el ca proroc, cu adevărat trimis de Domnul, dacă s-a împlinit cuvântul acelui proroc».

10. Iar prorocul Anania a luat jugul de pe grumazul lui Ieremia prorocul şi l-a sfărâmat;

11. Şi a zis Anania înaintea ochilor a tot poporul cuvintele acestea: «Iată ce zice Domnul: Aşa voi sfărâma jugul lui Nabucodonosor, regele Babilonului, peste doi ani, luându-l de pe grumazul tuturor popoarelor». Şi Ieremia s-a dus în drumul său.

12. După ce prorocul Anania a sfărâmat jugul de pe grumazul prorocului Ieremia, a fost cuvântul Domnului către Ieremia şi i-a zis:

13. «Mergi şi spune lui Anania: Aşa zice Domnul: Tu ai sfărâmat un jug de lemn, şi voi face în locul lui altul, de fier;

14. Că aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Jug de fier voi pune pe grumazul tuturor acestor popoare, ca să muncească ele la Nabucodonosor, regele Babilonului, şi ca să-i slujească, ba şi fiarele câmpului le voi da lui!».

15. Şi a mai zis prorocul Ieremia către Anania prorocul: «Ascultă, Anania: Domnul nu te-a trimis, şi tu dai poporului acestuia încredere în minciună.

16. De aceea, aşa zice Domnul: Iată, te voi arunca de pe faţa pământului; chiar în anul acesta vei muri, pentru că ai grăit împotriva Domnului».

17. Şi a murit Anania prorocul chiar în anul acela, în luna a şaptea.

Psalmul 115

1. Crezut-am, pentru aceea am grăit, iar eu m-am smerit foarte.

2. Eu am zis întru uimirea mea: «Tot omul este mincinos!».

3. Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie?

4. Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema.

5. Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Său.

6. Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.

7. O, Doamne, eu sunt robul Tău, eu sunt robul Tău şi fiul roabei Tale; rupt-ai legăturile mele.

8. Ţie-Ți voi aduce jertfă de laudă şi numele Domnului voi chema.

9. Făgăduinţele mele le voi plini Domnului, înaintea a tot poporului Lui,

10. În curţile casei Domnului, în mijlocul tău, Ierusalime.

Psalmul 116

1. Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele;

2. Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac.

Pildele lui Solomon, 25

1. Şi acestea sunt pildele lui Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda.

2. Slava lui Dumnezeu este să ascundă lucrurile, iar mărirea regilor e să le cerceteze cu de-amănuntul.

3. Precum înălţimea cerului şi adâncul pământului sunt lucruri nepătrunse, tot aşa şi inima regilor.

4. Curăţă argintul de zgură şi turnătorul va face din el un vas ales.

5. Dă la o parte pe cel fără de lege din faţa mai-marelui şi tronul lui se va întări prin dreptate.

Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacov, cap 1

1. Iacov, robul lui Dumnezeu şi al Domnului Iisus Hristos, celor douăsprezece seminţii, care sunt în împrăştiere, salutare.

2. Mare bucurie să socotiţi, fraţii mei, când cădeţi în felurite ispite,

3. Ştiind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdarea;

4. Iar răbdarea să-şi aibă lucrul ei desăvârşit, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi, nelipsiţi fiind de nimic.

5. Şi de este cineva din voi lipsit de înţelepciune, să o ceară de la Dumnezeu, Cel ce dă tuturor fără deosebire şi fără înfruntare, şi i se va da.

6. Să ceară însă cu credinţă, fără să aibă nicio îndoială, pentru că cine se îndoieşte este asemenea valului mării, mişcat de vânt şi aruncat încoace şi încolo.

7. Să nu gândească omul acela că va lua ceva de la Dumnezeu.

8. Bărbatul îndoielnic este nestatornic în toate căile sale.

9. Iar fratele cel smerit să se laude întru înălţimea sa,

10. Şi cel bogat întru smerenia sa, pentru că va trece ca floarea ierbii.

11. Căci a răsărit soarele arzător şi a uscat iarba şi floarea ei a căzut şi frumuseţea feţei ei a pierit; tot aşa se va veşteji şi bogatul în alergăturile sale.

12. Fericit este bărbatul care rabdă ispita, căci lămurit făcându-se va lua cununa vieţii, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe El.

13. Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: de la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni;

14. Ci fiecare este ispitit când este tras şi momit de însăşi pofta sa.

15. Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte.

16. Nu vă înşelaţi, fraţii mei prea iubiţi:

17. Toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbră de mutare.

18. După voia Sa ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim începătură făpturilor Lui.

19. Să ştiţi, iubiţii mei fraţi: Orice om să fie grabnic la ascultare, zăbavnic la vorbire, zăbavnic la mânie.

20. Căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu.

21. Pentru aceea, lepădând toată spurcăciunea şi prisosinţa răutăţii, primiţi cu blândeţe cuvântul sădit în voi, care poate să mântuiască sufletele voastre.

22. Dar faceţi-vă împlinitori ai cuvântului, nu numai ascultători ai lui, amăgindu-vă pe voi înşivă.

23. Căci dacă cineva este ascultător al cuvântului, iar nu şi împlinitor, el seamănă cu omul care priveşte în oglindă faţa firii sale;

24. S-a privit pe sine şi s-a dus şi îndată a uitat ce fel era.

25. Cine s-a uitat, însă, de aproape în legea cea desăvârşită a libertăţii şi a stăruit în ea, făcându-se nu ascultător care uită, ci împlinitor al lucrului, acela fericit va fi în lucrarea sa.

26. Dacă cineva socoteşte că e cucernic, dar nu îşi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, cucernicia acestuia este zadarnică.

27. Cucernicia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl, aceasta este: să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim pe noi fără de pată din partea lumii.