Ia și citește! Ziua 325

Asceza citirii Sfintei Scripturi

Niciun îndemn nu poate fi mai bun decât cuvintele adevărului însuși, Sfânta Scriptură (Origen)

Cartea Ieremia, cap 29

1. Iată cuvintele scrisorii pe care Ieremia prorocul a trimis-o din Ierusalim către rămăşiţa bătrânilor din robie, preoţilor şi prorocilor şi către tot poporul pe care Nabucodonosor i-a dus din Ierusalim la Babilon,

2. După ce a ieşit din Ierusalim regele Iehonia şi regina şi eunucii şi căpeteniile lui Iuda şi ai Ierusalimului şi lemnarii şi fierarii,

3. Prin Eleasa, fiul lui Şafan, şi prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, pe care Sedechia, regele lui Iuda, i-a trimis la Babilon către Nabucodonosor, regele Babilonului:

4. «Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, către toţi robii pe care i-am strămutat din Ierusalim la Babilon: Zidiţi casă şi trăiţi;

5. Faceţi grădini şi mâncaţi roadele lor!

6. Luaţi femei şi naşteţi fii şi fiice! Fiilor voştri luaţi-le soţii, iar pe fiicele voastre măritaţi-le, ca să nască fii şi fiice, şi să nu vă împuţinaţi acolo, ci înmulţiți-vă!

7. Căutaţi binele ţării în care v-am dus robi şi rugaţi-vă Domnului pentru ea, că de propăşirea ei atârnă şi fericirea voastră!

8. Pentru că aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Să nu vă lăsaţi amăgiţi de prorocii voştri şi de ghicitorii voştri care sunt în mijlocul vostru, şi să nu ascultaţi visele voastre, pe care le veţi visa,

9. Căci vă prorocesc minciună, şi Eu nu i-am trimis!, zice Domnul!

10. Pentru că Domnul zice: Când vi se vor împlini în Babilon şaptezeci de ani, atunci vă voi cerceta şi voi împlini cuvântul Meu cel bun pentru voi, ca să vă întoarceţi la locul acesta.

11. Pentru că numai Eu ştiu gândul ce-l am pentru voi, zice Domnul, gând bun, nu rău, ca să vă dau viitorul şi nădejdea.

12. Şi veţi striga către Mine şi veţi veni şi vă veţi ruga Mie, şi Eu vă voi auzi;

13. Şi Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi dacă Mă veţi căuta cu toată inima voastră.

14. Şi voi fi găsit de voi, zice Domnul, şi vă voi întoarce din robie şi vă voi strânge din toate popoarele şi din toate locurile, de pe unde v-am izgonit, zice Domnul, şi vă voi întoarce din locul de unde v-am dus.

15. Voi ziceţi: «Domnul ne-a ridicat proroci în Babilon».

16. Aşa zice Domnul de regele care şade pe tronul lui David şi de tot poporul care trăieşte în cetatea aceasta şi de fraţii voştri care n-au fost duşi cu voi în robie;

17. Aşa zice Domnul de aceştia: Iată, voi trimite asupra lor sabie, foamete şi ciumă şi-i voi face ca smochinele cele stricate care, de rele ce sunt, nu se pot mânca,

18. Și-i voi urmări cu sabie, cu foamete şi cu ciumă, şi-i voi da spre chin în toate regatele pământului, spre blestem şi grozăvie, spre râs şi batjocură în faţa tuturor popoarelor la care-i voi izgoni,

19. Pentru că n-au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, deşi le-am trimis dis-de-dimineaţă pe slujitorii Mei, prorocii, zice Domnul.

20. Iar voi toţi cei ce sunteţi în robie, pe care v-am trimis din Ierusalim la Babilon, ascultaţi cuvântul Domnului.

21. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, despre Ahab, fiul lui Colaia, şi despre Sedechia, fiul lui Maaseia, care vă prorocesc vouă minciună în numele Meu: pe aceştia îi voi da în mâinile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, şi acela îi va omorî înaintea ochilor voştri.

22. Și se va obişnui, după ei, printre toţi robii lui Iuda din Babilon a se blestema astfel: «Să-i facă Domnul cum a făcut lui Sedechia şi lui Ahab», pe care i-a fript regele Babilonului pe jăratic,

23. Pentru că au făcut ticăloşie în Israel: se desfrânau cu femeile aproapelui lor şi spuneau minciuni în numele Meu, ceea ce Eu nu le-am poruncit; Eu ştiu acestea şi sunt martor, zice Domnul.

24. Iar lui Şemaia Nehelamitul spune-i:

25. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Pentru că ai trimis scrisori în numele tău către tot poporul cel din Ierusalim şi către preotul Sofonie, fiul lui Maaseia, şi către toţi preoţii şi ai scris:

26. «Domnul te-a pus preot în locul preotului Iehoiada, ca să fii supraveghetor în templul Domnului peste tot omul nebun, şi peste tot omul ce proroceşte, şi ca să pui pe unul ca acesta în temniţă şi în cătuşe;

27. Pentru ce dar nu opreşti pe Ieremia din Anatot de a mai proroci acolo la voi?

28. Că acesta şi în Babilon a trimis să mi se spună: «Robia va fi lungă: zidiţi case şi locuiţi în ele, sădiţi grădini şi mâncaţi roadele lor».

29. Preotul Sofonie a citit această scrisoare în auzul prorocului Ieremia,

30. Şi cuvântul Domnului a fost către Ieremia şi a zis:

31. «Trimite la toţi cei strămutaţi să li se spună: Aşa zice Domnul de Şemaia Nehelamitul: Pentru că Şemaia proroceşte la voi, dar Eu nu l-am trimis, şi vă dă încredere într-o minciună,

32. De aceea aşa zice Domnul: Iată, Eu voi pedepsi pe Şemaia Nehelamitul şi neamul lui; nu va fi din el om care să locuiască în mijlocul poporului acestuia, iar el nu va vedea binele acela, pe care Eu îl voi face poporului Meu, zice Domnul, pentru că a grăit împotriva Domnului».

Cartea Ieremia, cap 30

1. Cuvântul Domnului care a fost către Ieremia:

2. «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Scrie-ţi într-o carte toate cuvintele pe care ţi le-am grăit Eu,

3. Că iată, vin zile, zice Domnul, când voi întoarce din robie pe poporul Meu, pe Israel şi pe Iuda, zice Domnul, şi-i voi aduce iarăşi în pământul acela pe care l-am dat părinţilor lor, şi-l vor stăpâni».

4. Iată cuvintele acelea pe care le-a spus Domnul despre Israel şi despre Iuda:

5. Aşa a zis Domnul: «Glas de tulburare, glas de groază auzim, și nu glas de pace.

6. Întrebaţi şi vedeţi dacă naşte vreun bărbat! De ce văd Eu pe toţi bărbaţii cu mâinile pe şolduri, ca o femeie care naşte, şi feţele tuturor palide?

7. O, vai! Mare este ziua aceea! Asemenea ei n-a mai fost alta! Acela este timp de mare strâmtorare pentru Iacov, dar el va fi izbăvit din ea.

8. Şi în ziua aceea, zice Domnul Savaot, voi sfărâma jugul de pe grumazul lor şi lanţurile lor le voi rupe.

9. Şi nu vor mai sluji străinilor, ci vor sluji Domnului Dumnezeului lor şi lui David, regele lor, pe care îl voi pune iarăşi pe tron.

10. Şi tu robul Meu Iacov, nu te teme, zice Domnul, nici nu te înspăimânta, Israele, că iată, Eu te voi scăpa din ţara cea depărtată şi neamul tău îl voi aduce din țara robiei tale. Şi se va întoarce Iacov şi va trăi în pace şi în linişte şi nimeni nu-l va mai îngrozi.

11. Căci Eu sunt cu tine, zice Domnul, ca să te izbăvesc; voi pierde de tot toate popoarele printre care te-am risipit pe tine, iar pe tine nu te voi pierde; te voi pedepsi după dreptate şi nepedepsit nu te voi lăsa,

12. Că aşa zice Domnul: Rana ta e de nevindecat şi plaga ta e dureroasă.

13. Nimeni nu se îngrijeşte de pricina ta, ca să-ţi vindece rana, şi leac vindecător nu este pentru tine.

14. Toţi prietenii tăi te-au uitat şi nu te mai caută; că Eu te-am lovit ca pe un vrăjmaş, cu pedeapsă crudă, pentru mulţimea fărădelegilor tale, pentru că se înmulţiseră păcatele tale.

15. De ce te plângi de rana ta? Durerea ta este de nevindecat? După mulţimea fărădelegilor tale ţi-am făcut aceasta, pentru că se înmulţiseră păcatele tale.

16. Dar toţi cei ce te mănâncă vor fi mâncaţi şi toţi vrăjmaşii tăi vor merge şi ei toţi în robie şi toţi jefuitorii tăi vor fi jefuiţi.

17. Şi îţi voi lega rănile şi te voi vindeca, zice Domnul. Că ei te numesc: «Cel izgonit», «Sionul, de care nu mai întreabă nimeni».

18. Aşa zice Domnul: «Iată, voi restatornici corturile lui Iacov şi sălaşurile lui le voi milui; cetatea va fi zidită iar pe dealul său şi templul se va zidi ca mai înainte.

19. Se vor înălţa din ele mulţumiri şi glas de bucurie; îi voi înmulţi şi nu vor mai fi împuţinaţi, îi voi încununa cu glorie şi nu vor mai fi înjosiţi.

20. Fiii lui Iacov vor fi ca mai înainte, adunarea lui va sta înaintea Mea, şi Eu voi pedepsi pe toţi asupritorii lui.

21. Căpetenia lui va fi din el şi stăpânul lui se va ridica din mijlocul lui; îl voi apropia şi se va apropia de Mine: că cine va îndrăzni să se apropie singur de Mine? – zice Domnul.

22. Voi veţi fi poporul Meu, şi Eu voi fi Dumnezeul vostru.

23. Iată, vijelie sălbatică vine de la Domnul, vijelie groaznică, şi va cădea pe capul necredincioşilor.

24. Mânia cea aprinsă a Domnului nu se va abate până ce nu se va sfârşi şi nu se va împlini gândul inimii Lui. În zilele cele de apoi veţi pricepe aceasta».

Cartea Ieremia, cap 31

1. «În vremea aceea Eu voi fi Dumnezeul tuturor seminţiilor lui Israel, iar ele vor fi poporul Meu», zice Domnul.

2. Aşa zice Domnul: «Poporul care a scăpat de sabie a aflat milă în pustiu. Israel a ajuns la locul său de odihnă».

3. Atunci mi S-a arătat Domnul din depărtare şi mi-a zis: «Cu iubire veşnică te-am iubit şi de aceea Mi-am întins spre tine bunăvoinţa.

4. Din nou te voi pune în rânduială, fecioara lui Israel, din nou te voi înfrumuseţa cu timpanele tale şi vei ieşi la hora celor ce se veselesc;

5. Din nou vei lua viile de pe dealurile Samariei, și vierii care le vor lucra se vor folosi ei singuri de ele.

6. Că va veni vremea când străjile de pe muntele Efraim vor striga: «Sculaţi-vă să ne suim în Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!».

7. Căci aşa zice Domnul: «Strigaţi de bucurie pentru Iacov şi strigaţi înaintea căpeteniei popoarelor, vestiţi, lăudaţi şi ziceţi: Doamne, izbăveşte pe poporul Tău, rămăşiţa lui Israel!

8. Iată, îi voi aduce din ţara cea de la miazănoapte şi-i voi aduna de la marginile pământului. Orbul şi şchiopul, cea însărcinată şi cea care naşte vor fi împreună cu ei; se va întoarce aici mare mulţime.

9. Cu lacrimi au plecat, şi îi voi întoarce cu mângâiere, îi voi întoarce la izvoarele apelor pe cale netedă, pe care nu se vor poticni, că Eu sunt părintele lui Israel, şi Efraim este întâiul Meu născut».

10. Ascultaţi, popoare, cuvântul Domnului, vestiţi ţării depărtate şi ziceţi: Cel ce a împrăştiat pe Israel, Acela îl va aduna şi-l va păzi, ca păstorul turma sa, că va răscumpăra Domnul pe Iacov,

11. Şi-l va izbăvi din mâna celui ce a fost mai tare decât el.

12. Şi vor veni şi vor prăznui pe înălţimile Sionului şi vor curge bunătăţile Domnului: grâu şi vin şi untdelemn, miei şi boi. Sufletul lor va fi ca o grădină bine-udată şi ei nu vor mai tânji.

13. Atunci fecioara se va veseli la horă, tineri şi bătrâni vor fi fericiţi. Voi schimba întristarea lor în veselie şi-i voi mângâia după întristarea lor şi-i voi bucura.

14. Voi hrăni sufletele preoţilor cu grăsime şi poporul Meu se va sătura din bunătăţile Mele», zice Domnul.

15. Aşa zice Domnul: «Glas se aude în Rama, bocet şi plângere amară. Rahila îşi plânge copiii şi nu vrea să se mângâie de copiii săi, pentru că nu mai sunt».

16. Aşa zice Domnul: Înfrânează-ţi glasul de la bocet şi ochii de la lacrimi, că vei avea plată pentru munca ta, zice Domnul, şi ei se vor întoarce din ţara duşmană;

17. Este nădejde pentru viitorul tău, zice Domnul, că fiii tăi se vor întoarce în hotarele lor.

18. Aud pe Efraim plângând şi zicând: «Tu m-ai pedepsit şi sunt pedepsit ca un junc neînvăţat. Întoarce-mă, şi mă voi întoarce, că Tu eşti Domnul Dumnezeul meu!

19. După ce m-am întors, m-am căit, şi când am luat cunoştinţă, m-am bătut în piept; am fost ruşinat şi tulburat am fost, pentru că am purtat ocara tinereţii mele».

20. Dar Efraim nu este feciorul Meu scump, un copil atât de alintat? Atunci când vorbesc de el, totdeauna cu dragoste Mi-amintesc de el; pentru el Mi se mişcă inima şi voi avea milă de el, zice Domnul.

21. Pune-ţi semne pe lângă drum, pune-ţi stâlpi, fii atentă la drum, la calea pe care te-ai dus; întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în aceste cetăţi ale tale.

22. Până când vei rătăci, fiică neascultătoare? Pentru că Domnul va face pe pământ lucru nou: femeia va căuta pe bărbatul ei.

23. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: «De acum înainte, când voi întoarce robia lor, vor grăi în pământul lui Iuda şi în cetăţile lui cuvintele acestea: «Locaş al dreptăţii şi munte sfânt, Domnul să te binecuvânteze!».

24. Şi se vor aşeza în această ţară Iuda şi toate cetăţile lui, plugarii şi cei ce umblă cu turmele.

25. Că voi adăpa sufletul obosit şi voi sătura toată inima amărâtă».

26. Atunci m-am deşteptat şi am privit, şi somnul meu a fost liniştit.

27. «Iată, vin zile, zice Domnul, când voi semăna în casa lui Israel şi în casa lui Iuda o sămânţă de om şi sămânţă de vite;

28. Precum am privegheat asupra lor ca să-i smulg şi să-i zdrobesc, ca să-i risipesc, să-i vatăm şi să-i pierd, aşa voi priveghea asupra lor, ca să-i zidesc şi să-i sădesc, zice Domnul.

29. În zilele acelea nu vor mai zice: «Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii».

30. Ci fiecare va muri pentru fărădelegea sa; cine va mânca aguridă, aceluia i se vor strepezi dinţii.

31. Iată, vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda legământ nou.

32. Însă nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinţii lor în ziua când i-am luat de mână ca să-i scot din pământul Egiptului. Acel legământ ei l-au călcat, deşi Eu am rămas în legătură cu ei, zice Domnul.

33. Dar iată legământul pe care-l voi încheia cu casa lui Israel, după zilele acela, zice Domnul: Voi pune legea Mea înăuntrul lor şi pe inimile lor voi scrie şi le voi fi Dumnezeu, iar ei Îmi vor fi popor.

34. Şi nu se vor mai învăţa unul pe altul şi frate pe frate, zicând: «Cunoaşteţi pe Domnul», că toţi de la sine Mă vor cunoaşte, de la mic până la mare, zice Domnul, pentru că Eu voi ierta fărădelegile lor şi păcatele lor nu le voi mai pomeni».

35. Aşa zice Domnul, Cel ce a dat soarele ca să lumineze ziua şi a pus legi lunii şi stelelor, ca să lumineze noaptea; Cel ce tulbură marea, de-i mugesc valurile, şi numele Lui este Domnul Savaot:

36. «Când aceste legi vor înceta să mai aibă putere înaintea Mea, zice Domnul, atunci şi seminţia lui Israel va înceta pentru totdeauna să mai fie popor înaintea Mea.

37. Aşa zice Domnul: Dacă cerul poate fi măsurat sus şi temeliile pământului cercetate jos, atunci şi Eu voi lepăda toată seminţia lui Israel pentru toate câte au făcut ei, zice Domnul.

38. Iată, vin zile – zice Domnul – când cetatea se va zidi întru slava Domnului, de la turnul Hananeel până la Poarta Colţului,

39. Şi funia de măsurat pământul va înainta de-a dreptul până la muntele Gareb şi se va întoarce spre Goa.

40. Şi toată valea trupurilor moarte şi a cenuşii şi tot câmpul până la pârâul Chedron, până la colţul Porților cailor, spre răsărit, vor fi locuri sfinţite pentru Domnul şi nu vor mai fi niciodată nici pustiite, nici nimicite».

Psalmul 117

1. Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.

2. Să zică, dar, casa lui Israel, că este bun, că în veac este mila Lui.

3. Să zică, dar, casa lui Aaron, că este bun, că în veac este mila Lui.

4. Să zică, dar, toţi cei ce se tem de Domnul, că este bun, că în veac este mila Lui.

5. În necaz am chemat pe Domnul şi m-a auzit şi m-a scos întru desfătare.

6. Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul.

7. Domnul este ajutorul meu şi eu voi privi cu bucurie pe vrăjmaşii mei.

8. Mai bine este a Te încrede în Domnul, decât a Te încrede în om.

9. Mai bine este a nădăjdui în Domnul, decât a nădăjdui în căpetenii.

10. Toate neamurile m-au înconjurat şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.

11. Înconjurând m-au înconjurat şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.

12. Înconjuratu-m-au ca albinele fagurele, dar s-au stins ca focul de spini şi în numele Domnului i-am înfrânt pe ei.

13. Împingându-mă m-au împins să cad, dar Domnul m-a sprijinit.

14. Tăria mea şi lauda mea este Domnul şi mi-a fost mie spre izbăvire.

15. Glas de bucurie şi de izbăvire în corturile drepţilor: «Dreapta Domnului a făcut putere,

16. Dreapta Domnului m-a înălţat, dreapta Domnului a făcut putere!».

Pildele lui Solomon, 25

6. Nu te făli înaintea cârmuitorului şi nu sta în locul hotărât pentru cei mari,

7. Căci mai degrabă să ţi se zică: «Suie aici!» decât să te umilească în faţa stăpânului. Ceea ce au văzut ochii tăi,

8. Nu aduce grabnic spre dispută, căci ce ai să faci după aceea când aproapele tău te va da de ruşine?

9. Ceartă-te cu aproapele tău, dar taina altuia să nu o dai pe faţă,

10. Ca nu cumva cel ce o aude să nu te defaime şi să nu dărâme (pentru totdeauna) faima ta.

11. Ca merele de aur pe poliţi de argint, aşa este cuvântul spus la locul lui.

Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacov, cap 2

1. Fraţii mei, nu căutând la faţa omului să aveţi credinţa în Domnul nostru Iisus Hristos, Domnul slavei.

2. Căci, dacă va intra în adunarea voastră un om cu inele de aur în degete, în haină strălucită, şi va intra şi un sărac, în haină murdară,

3. Iar voi puneţi ochii pe cel care poartă haină strălucită şi-i ziceţi: Tu şezi bine aici, pe când săracului îi ziceţi: Tu stai acolo, în picioare, sau: Şezi jos, la picioarele mele,

4. N-aţi făcut voi, oare, în gândul vostru, deosebire între unul şi altul şi nu v-aţi făcut judecători cu socoteli viclene?

5. Ascultaţi, iubiţii mei fraţi: Au nu Dumnezeu i-a ales pe cei ce sunt săraci în ochii lumii, dar bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care a făgăduit-o El celor ce Îl iubesc?

6. Iar voi aţi necinstit pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc pe voi şi nu ei vă târăsc la judecăţi?

7. Nu sunt ei cei ce hulesc numele cel bun întru care aţi fost chemaţi?

8. Dacă, într-adevăr, împliniţi legea împărătească, potrivit Scripturii: «Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi», bine faceţi;

9. Iar de căutaţi la faţa omului, faceţi păcat şi legea vă osândeşte ca pe nişte călcători de lege.

10. Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile.

11. Căci Cel ce a zis: «Să nu săvârşeşti adulter», a zis şi: «Să nu ucizi». Şi dacă nu săvârşeşti adulter, dar ucizi, te-ai făcut călcător de lege.

12. Aşa să grăiţi şi aşa să lucraţi, ca unii care veţi fi judecaţi prin legea libertăţii.

13. Căci judecata este fără milă pentru cel care n-a făcut milă. Şi mila biruieşte în faţa judecăţii.

14. Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască?

15. Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele,

16. Şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?

17. Aşa şi cu credinţa: dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi.

18. Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea.

19. Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură.

20. Vrei însă să înţelegi, omule nesocotit, că credinţa fără de fapte moartă este?

21. Avraam, părintele nostru, au nu din fapte s-a îndreptat, când a pus pe Isaac, fiul său, pe jertfelnic?

22. Vezi că, credinţa lucra împreună cu faptele lui şi din fapte credinţa s-a desăvârşit?

23. Şi s-a împlinit Scriptura care zice: «Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui ca dreptate» şi «a fost numit prieten al lui Dumnezeu».

24. Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă.

25. La fel şi Rahav, desfrânata, au nu din fapte s-a îndreptat când a primit pe cei trimişi şi i-a scos afară, pe altă cale?

26. Căci precum trupul fără suflet mort este, astfel şi credinţa fără de fapte, moartă este.