Ia și citește! Ziua 326

Asceza citirii Sfintei Scripturi

Niciun îndemn nu poate fi mai bun decât cuvintele adevărului însuși, Sfânta Scriptură (Origen)

Cartea Ieremia, cap 32

1. Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, în anul al zecelea al lui Sedechia, regele lui Iuda. Anul acesta era anul al optsprezecelea al lui Nabucodonosor.

2. Atunci oştirea regelui Babilonului înconjurase Ierusalimul şi prorocul Ieremia era închis în curtea temniţei, care se afla lângă casa regelui lui Iuda.

3. Acolo îl închisese regele Sedechia. zicând: «De ce proroceşti şi zici: Aşa grăieşte Domnul: Iată, voi da cetatea în mâinile regelui Babilonului, şi acesta o va lua;

4. Sedechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâinile Caldeilor, ci va fi dat fără îndoială în mâinile regelui Babilonului şi va grăi cu el gură către gură; ochii lui var vedea ochii aceluia,

5. Și acela va duce pe Sedechia la Babilon, unde va și sta el până-l voi cerceta, zice Domnul. Dacă vă veți lupta cu Caldeii, nu veți avea izbândă?».

6. Atunci Ieremia a zis: «Aşa a fost cuvântul Domnului către mine:

7. Iată, vine Hanameel, fiut lui Şalum, unchiul tău, vine la tine ca să-ți zică: «Cumpără pentru tine ţarina mea cea din Anatot, pentru că după dreptul de înrudire se cuvine să o cumperi tu».

8. Și a venit la mine în curtea gărzii Hanameel, fiul unchiului meu, după cuvântul Domnului, şi mi-a zis: «Cumpără ţarina mea cea din Anatot, din pământul lui Veniamin, că al tău este dreptul de moştenire şi al tău este dreptul de răscumpărare. Cumpăr-o pentru tine!».

9. Atunci am cunoscut că acesta fusese cuvântul Domnului şi am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ţarina cea din Anatot şi i-am cântărit şapte sicli de argint şi zece arginţi;

10. Apoi am scris zapisul şi l-am întărit cu pecetea, am chemat la aceasta martori şi am cântărit argintul cu cântarul.

11. Am luat atât zapisul de cumpărare cel pecetluit după lege şi rânduială, cât şi pe cel deschis,

12. Şi am dat acest zapis de cumpărare lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Maasia, în faţa lui Hanameel, fiul unchiului meu, şi în faţa martorilor care iscăliseră acest zapis de cumpărare, şi în faţa tuturor Iudeilor care se aflau în curtea gărzii;

13. Şi în faţa tuturor am poruncit lui Baruh:

14. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: «Ia zapisele acestea – zapisul de cumpărare care este pecetluit şi zapisul acesta deschis – şi le pune într-un vas de lut, ca să stea acolo zile multe.

15. Că aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Casele, ţarinile şi viile vor fi din nou cumpărate în ţara aceasta».

16. Dând eu zapisul de cumpărare lui Baruh, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului şi am zis:

17. «O, Doamne Dumnezeule, Tu ai făcut cerul şi pământul cu puterea Ta cea mare şi cu braţ înalt, şi pentru Tine nimic nu este cu neputinţă!

18. Tu arăţi milă la mii şi pedepseşti fărădelegile părinţilor în sânul copiilor lor după ei; Tu eşti Dumnezeu cel mare şi puternic, al Cărui nume este Domnul Savaot;

19. Cel mare în sfat şi puternic în faptele Tale, ai Cărui ochi sunt deschişi asupra tuturor căilor fiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui şi după roadele faptelor lui;

20. Tu ai săvârşit semne şi minuni în ţara Egiptului şi săvârşeşti şi astăzi în Israel şi printre oameni,

21. Şi Ți-ai făcut nume, ca şi astăzi, şi ai scos pe poporul Tău Israel din pământul Egiptului prin semne şi minuni, cu mână tare şi cu braţ înalt, în groază mare,

22. Şi le-ai dat lor ţara aceasta, în care curge lapte şi miere, pe care o făgăduiseşi cu jurământ părinţilor lor că le-o vei da;

23. Şi ei au intrat şi au pus stăpânire pe ea, dar n-au ascultat glasul Tău, ca să se poarte după legea Ta, şi n-au făcut ceea ce le-ai poruncit Tu să facă. De aceea ai adus asupra lor toate aceste nenorociri.

24. Iată, valurile de pământ se întind până la cetate, ca să fie luată! Şi cetatea prin sabie, foamete şi ciumă se dă în mâinile Caldeilor, care luptă împotriva ei; ceea ce ai zis Tu, aceea se şi împlineşte. Şi Tu vezi aceasta.

25. Dar Tu, Doamne Dumnezeule, mi-ai zis: Cumpără-ţi o ţarină cu argint şi cheamă martori, tocmai când cetatea se dă în mâinile Caldeilor».

26. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ieremia şi a zis:

27. «Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul a tot trupul! Este oare ceva cu neputinţă la Mine?».

28. De aceea aşa zice Domnul: «Iată, voi da cetatea aceasta în mâinile Caldeilor şi în mâinile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, şi acesta o va lua.

29. Şi vor intra Caldeii, care împresoară cetatea aceasta, vor da foc cetăţii şi o vor arde cu foc pe ea şi casele pe ale căror acoperişuri s-au adus tămâieri lui Baal şi jertfe cu turnare în cinstea dumnezeilor străini, ca să Mă mânie pe Mine.

30. Că fiii lui Israel şi fiii lui Iuda au făcut numai rău înaintea ochilor Mei din tinereţile lor; fiii lui Israel M-au mâniat necontenit cu faptele mâinilor lor, zice Domnul.

31. Cetatea aceasta, chiar din ziua zidirii sale şi până astăzi, pare că a fost făcută pentru mânia Mea şi pentru urgia Mea, ca s-o lepăd de la fața Mea

32. Din pricina răului fiilor lui Israel şi al fiilor lui Iuda, pe care l-au făcut pentru mânierea Mea, ei şi regii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi prorocii lor, bărbaţii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului.

33. Şi Mi-au întors spatele, iar nu faţa şi, când i-am învăţat, dis-de-dimineaţă i-am învăţat, şi ei n-au voit să primească învăţătură;

34. În templul asupra căruia s-a chemat numele Meu au pus urâciunile lor, întinându-l.

35. Au făcut locuri înalte lui Baal în valea fiilor lui Hinom, ca să treacă prin foc pe fiii lor şi pe fiicele lor în cinstea lui Moloh, ceea ce Eu nu le-am poruncit, şi nici prin minte nu Mi-a trecut că ei vor face această urâciune, ducând în păcat pe Iuda».

36. Şi acum, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta, de care ziceţi: «Ea se va da în mâinile regelui Babilonului prin sabie, foamete şi boala ciumei»:

37. «Iată, îi voi aduna din toate ţările prin care i-am împrăştiat în mânia Mea şi cu iuţimea Mea şi în marea Mea întărâtare, şi îi voi întoarce la locul acesta şi le voi da viaţă fără de primejdie.

38. Ei vor fi poporul Meu, şi Eu le voi fi Dumnezeu.

39. Şi le voi da o inimă şi o cale, ca să se teamă de Mine în toate zilele vieţii, spre binele lor şi spre binele copiilor lor după ei.

40. Voi încheia cu ei legământ veşnic, după care Eu nu Mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine, şi voi pune frica Mea în inima lor, ca ei să nu se mai abată de la Mine.

41. Mă voi bucura să le fac bine şi-i voi sădi tare în pământul acesta din toată inima Mea şi din tot sufletul Meu».

42. Că aşa zice Domnul: «După cum am adus asupra poporului acestuia acest mare rău, aşa voi aduce asupra lor tot binele pe care l-am rostit pentru ei.

43. Şi vor cumpăra ţarină în ţara aceasta de care ziceţi: «Aceasta este pustietate fără oameni şi fără vite şi este dată în mâna Caldeilor».

44. Vor cumpăra ţarini pe argint şi le vor scrie în zapis şi-l vor pecetlui şi vor chema martori; cumpăra-vor ţarine în pământul lui Veniamin şi în împrejurimile Ierusalimului, prin cetăţile lui Iuda şi prin cetăţile din munţi, prin cetăţile din câmp, prin cetăţile de la miazăzi, că voi întoarce pe robii lor», zice Domnul.

Cartea Ieremia, cap 33

1. Fost-a cuvântul Domnului către Ieremia a doua oară, când era el tot închis în curtea gărzii, şi a zis:

2. «Aşa grăieşte Domnul, Cel ce a făcut pământul, Domnul Cel ce l-a zidit și l-a întărit, al Cărui nume este Domnul:

3. Strigă către Mine, că Eu îţi voi răspunde şi îţi voi arăta lucruri mari şi nepătrunse, pe care tu nu le ştii.

4. Că aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre casele acestei cetăţi şi despre casele regilor lui Iuda, care se strică pentru a fi făcute întărituri împotriva împresurării şi sabiei

5. Caldeilor, veniţi să lupte şi să le umple cu trupurile oamenilor, pe care-i lovesc cu mânia Mea şi cu urgia Mea şi pentru ale căror fărădelegi Mi-am ascuns faţa de la cetatea aceasta.

6. Le voi lega rănile ca să-i vindec şi le voi descoperi belşug de pace şi de adevăr;

7. Voi întoarce aici pe robii lui Iuda şi pe robii lui Israel şi-i voi aşeza ca la început;

8. Îi voi curăţi de necredinţa lor, cu care au greşit ei înaintea Mea, şi le voi ierta toate fărădelegile lor, cu care au păcătuit ei înaintea Mea şi au căzut de la Mine.

9. Ierusalimul va fi pentru Mine nume de bucurie, laudă şi cinste în fața tuturor popoarelor pământului, care vor auzi de toate bunătăţile ce i le voi face şi se vor mira, se vor cutremura de toate binefacerile şi de toată starea cea bună cu care-l voi învrednici».

10. Aşa zice Domnul: «În locul acesta, de care voi ziceţi că este pustiu şi lipsit de oameni şi de vite, precum şi în cetăţile lui Iuda, şi pe uliţele Ierusalimului, care sunt pustii, fără oameni, fără locuitori şi fără vite,

11. Iar se va auzi glas de bucurie, glas de veselie, glas de mire şi glas de mireasă, glasul celor ce zic: «Slăviţi pe Domnul Savaot, că bun este Domnul, că în veac este mila Lui» şi glasul celor ce aduc jertfă de mulţumire în templul Domnului; căci voi întoarce robii ţării acesteia la starea cea de altădată», zice Domnul.

12. Aşa zice Domnul Savaot: «În ţara aceasta, care este pustie, fără locuitori şi fără vite, şi în toate cetăţile ei iarăşi vor fi locaşuri de păstori care-şi vor odihni turmele lor.

13. În cetăţile cele de munte, în cetăţile cele de la şes şi în cetăţile cele de la miazăzi, în pământul lui Veniamin, în împrejurimile Ierusalimului şi în cetăţile lui Iuda, iarăşi se vor perinda turme pe sub mâna celui ce numără, zice Domnul.

14. Iată, vin zilele când voi împlini acel cuvânt bun pe care l-am rostit Eu pentru casa lui Israel şi pentru casa lui Iuda, zice Domnul.

15. În zilele acelea şi în vremea aceea voi ridica lui David Odraslă dreaptă şi Aceea va face judecată şi dreptate pe pământ.

16. În zilele acelea Iuda va fi izbăvit şi Ierusalimul va trăi fără primejdie și Odraslei aceleia I se va pune numele: «Domnul – dreptatea noastră».

17. Că aşa zice Domnul: «Nu va lipsi lui David bărbat care să şadă pe scaunul casei lui Israel.

18. Şi preoţii-leviţi nu vor avea lipsă de bărbat care să stea înaintea feţei Mele şi să aducă în toate zilele arderi de tot, să aprindă tămâie şi să săvârşească jertfe».

19. Şi a mai fost cuvântul Domnului către Ieremia, zicând:

20. «Așa zice Domnul: De poți strica legământul Meu cel pentru ziuă și legământul Meu cel pentru noapte și să faci ca ziua și noaptea să nu mai vină la vremea lor, atunci poate se va strica și lăgământul Meu cel încheiat cu robul Meu David,

21. Ca să nu mai aibă el fiu care să domnească pe scaunul lui; de asemenea, şi cel încheiat cu leviţii-preoţi, slujitorii Mei.

22. Precum e nenumărată oştirea cerească şi nenumărat nisipul mării, aşa voi înmulţi neamul lui David, robul Meu, şi al leviţilor celor ce-Mi slujesc Mie».

23. Fost-a iarăşi cuvântul Domnului către Ieremia, zicând:

24. Nu vezi tu oare că poporul acesta zice: «Domnul a lepădat cele două seminţii pe care le alesese El?». Şi ei dispreţuiesc poporul Meu, ca şi cum acesta n-ar fi popor în ochii lor.

25. Aşa zice Domnul: Dacă legământul Meu cel pentru ziuă şi pentru noapte şi rânduiala cerului şi a pământului nu le-am întărit Eu,

26. Atunci şi neamul lui Iacov şi al lui David, robul Meu, îl voi lepăda şi nu voi mai lua stăpânitori din neamul lui pentru seminţia lui Avraam şi a lui Isaac şi a lui Iacov, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război şi-i voi milui».

Cartea Ieremia, cap 34

1. Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, când Nabucodonosor, regele Babilonului, şi toată oştirea lui şi toate regatele pământului, supuse sub mâna lui, şi toate popoarele au venit cu război împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor cetăţilor lui luda, zicând:

2. «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Mergi şi grăieşte lui Sedechia, regele lui Iuda, şi-i spune: Aşa zice Domnul: lată, voi da cetatea aceasta în mâinile regelui Babilonului, şi acesta o va arde cu foc.

3. Nici tu nu vei scăpa din mâna lui, ci vei fi cu adevărat luat şi dat în mâinile lui; ochii tăi vor vedea ochii regelui Babilonului şi buzele lui vor grăi buzelor tale şi vei merge la Babilon.

4. Dar ascultă cuvântul Domnului, Sedechia, rege al lui Iuda! Aşa zice Domnul de tine: Nu vei muri de sabie, ci vei muri în pace.

5. Şi precum s-a aprins tămâie pentru părinţii tăi şi pentru ceilalţi regi, care au fost înainte de tine, la înmormântarea lor, aşa se va aprinde şi pentru tine şi te vor plânge, zicând: «Vai, doamne!». Că Eu am rostit cuvântul acesta», zice Domnul.

6. Şi a spus Ieremia prorocul toate cuvintele acestea lui Sedechia, regele lui Iuda, în Ierusalim.

7. În vremea aceea oştirea regelui Babilonului se războia împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor cetăţilor lui Iuda, care mai rămăseseră, şi anume împotriva Lachişului şi Azecăi, deoarece din cetăţile lui Iuda numai acestea mai rămăseseră cetăţi întărite.

8. Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, după ce regele Sedechia a încheiat legământ cu tot poporul ce era în Ierusalim,

9. Ca să dea slobozenie, aşa încât fiecare să dea drumul robului său şi roabei sale, evreu şi evreică, şi ca nimeni să nu mai ţină în robie evreu, frate al său.

10. Şi s-au supus toţi cei mari şi tot poporul, care au încheiat legământul, ca să dea fiecare drumul robului său şi roabei sale, ca să nu-i mai ţină pe viitor în robie, şi au ascultat şi s-au supus.

11. Dar după aceea, răzgândindu-se, au început să ia înapoi pe robii şi pe roabele cărora le dăduseră drumul şi-i siliră să le fie robi şi roabe.

12. Dar a fost cuvântul Domnului către Ieremia, căruia i s-a zis din partea Domnului:

13. «Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu am încheiat un legământ cu părinţii voştri, când i-am scos din pământul Egiptului şi din casa robiei, şi am zis:

14. La sfârşitul anului al şaptelea să dea drumul fiecare din voi fratelui său , evreu, care ţi s-a vândut ţie; să-ţi lucreze el şase ani, iar după aceea să-i dai drumul să fie slobod. Dar părinţii voştri nu m-au ascultat şi nu și-au plecat urechea lor.

15. Acum voi v-aţi întors şi aţi făcut cum e drept în ochii Mei, dând fiecare slobozenie aproapelui său, şi aţi încheiat înaintea Mea legământ în templul asupra căruia s-a chemat numele Meu.

16. Dar apoi v-aţi răzgândit şi aţi necinstit numele Meu şi aţi întors fiecare pe robul vostru şi pe roaba voastră cărora le dăduserăţi drumul să se ducă unde le place, şi-i siliţi să vă fie robi şi roabe.

17. De aceea, aşa zice Domnul: Voi nu v-aţi supus Mie, ca să daţi fiecare drumul aproapelui vostru; pentru aceea, iată, Eu, zice Domnul, voi da libertate sabiei asupra voastră, ciumei şi foametei şi vă voi face (pricină) de groază pentru toate regatele pământului.

18. Pe cei ce au călcat legământul Meu şi pe cei ce nu s-au ţinut de cuvintele legământului pe care l-am încheiat înaintea feţei Mele, despicând în două viţelul şi trecând printre cele două bucăţi ale lui;

19. Pe cei mari ai lui Iuda şi pe cei mari ai Ierusalimului, pe eunuci, pe preoţi şi pe tot poporul ţării, care au trecut printre bucăţile viţelului despicat,

20. Îi voi da în mâinile vrăjmaşilor şi în mâinile celor ce vor să le ia viaţa, iar trupurile lor vor fi hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului.

21. Pe Sedechia, regele lui Iuda, şi pe cei mari ai lui îi voi da în mâinile vrăjmaşilor lor şi în mâinile celor ce vor să le ia viaţa, în mâinile oştirii regelui Babilonului, care s-a retras de la voi.

22. Iată, Eu voi da poruncă, zice Domnul, şi-i voi întoarce la cetatea aceasta şi vor năvăli asupra ei şi o vor lua şi o vor arde cu foc, şi cetăţile lui Iuda le vor face pustiu nelocuit».

Cartea Ieremia, cap 35

1. Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, în zilele lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:

2. «Mergi în casa Recabiţilor şi vorbeşte cu ei şi-i adu în templul Domnului, într-o cămară, şi dă-le să bea vin».

3. Atunci am luat eu pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habaţinia, pe fraţii lui, pe toţi fiii lui şi toată casa Recabiţilor

4. Și i-am adus în templul Domnului, în cămara fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu, care e lângă cămara dregătorilor, deasupra camerei lui Maaseia, fiul lui Şalum, păzitorul pragului.

5. Apoi am pus înaintea fiilor casei Recabiţilor cupe pline cu vin şi pahare şi le-am zis: «Beţi vin!».

6. Dar ei au zis: «Noi nu bem vin, pentru că Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru, ne-a dat poruncă zicând: Să nu beți vin nici voi, nici fiii voştri în veac!

7. Nici case să nu zidiţi, nici seminţe să nu semănaţi, nici vii să nu sădiţi, nici să aveţi, ci să trăiţi în corturi în toate zilele vieţii voastre, ca să trăiţi vreme îndelungată pe pământul în care sunteţi călători.

8. Şi noi am ascultat glasul lui Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru, întru toate câte ne-a poruncit el, ca să nu bem vin în toate zilele noastre nici noi, nici femeile noastre, nici fiii noştri, nici fiicele noastre,

9. Şi să nu zidim case ca locuinţe pentru noi şi să nu avem nici vii, nici ţarini, nici semănături,

10. Ci să trăim în corturi. Întru toate ascultăm şi facem toate câte ne-a poruncit Ionadab, strămoşul nostru.

11. Când însă a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, împotriva acestei ţări, noi am zis: Hai să intrăm în Ierusalim dinaintea oştirilor Caldeilor şi a oştirilor Sirienilor! Şi iată, acum trăim în Ierusalim».

12. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ieremia şi a zis:

13. «Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Mergi şi spune bărbaţilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului: Se poate oare să nu luaţi voi învăţătură din aceasta şi să nu ascultaţi cuvântul Meu?» – zice Domnul.

14. Cuvintele lui Ionadab, fiul lui Recab, pe care le-a spus fiilor săi, de a nu bea vin, se împlinesc, şi ei nu beau până în ziua de astăzi pentru că se supun celor rânduite de tatăl lor; iar Eu necontenit v-am vorbit, v-am vorbit dis-de-dimineaţă, şi voi nu M-aţi ascultat.

15. Trimis-am la voi pe toţi prorocii, robii Mei, i-am trimis dis-de-dimineaţă şi am zis: Să se întoarcă fiecare de la calea lui cea rea şi să vă îndreptaţi purtările, să nu mergeţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi, şi veţi trăi în pământul acesta pe care l-am dat vouă şi părinţilor voştri; dar voi nu v-aţi plecat urechea şi nu M-aţi ascultat.

16. Deoarece fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, împlinesc porunca pe care le-a dat-o tatăl lor, iar poporul Meu nu Mă ascultă,

17. De aceea, aşa zice Domnul Dumnezeu Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iată, Eu voi aduce asupra lui Iuda şi a tuturor locuitorilor Ierusalimului tot răul acela pe care l-am rostit asupra lor, pentru că Eu le-am vorbit, şi ei n-au ascultat, i-am chemat şi ei n-au răspuns».

18. Iar casei Recabiţilor, Ieremia i-a grăit: “Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Pentru că voi aţi ascultat porunca lui Ionadab, tatăl vostru, şi păziţi toate poruncile lui şi în toate faceţi cum v-a poruncit el,

19. De aceea, aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Nu va lipsi lui Ionadab, fiul lui Recab, bărbatul care să stea înaintea feței Mele în toate zilele».

Psalmul 117

17. Nu voi muri, ci voi fi viu şi voi povesti lucrurile Domnului.

18. Certând m-a certat Domnul, dar morţii nu m-a dat.

19. Deschideţi-mi mie porţile dreptăţii, intrând în ele voi lăuda pe Domnul.

20. Aceasta este poarta Domnului; drepţii vor intra prin ea.

21. Te voi lăuda, că m-ai auzit şi ai fost mie spre izbăvire.

22. Piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta s-a făcut în capul unghiului.

23. De la Domnul s-a făcut aceasta şi minunată este în ochii noştri.

24. Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim întru ea.

25. O, Doamne, mântuieşte! O, Doamne, sporeşte!

26. Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului; binecuvântatu-v-am pe voi, din casa Domnului.

27. Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă. Tocmiţi sărbătoare cu ramuri umbroase, până la coarnele altarului.

28. Dumnezeul meu eşti Tu şi Te voi lăuda; Dumnezeul meu eşti Tu şi Te voi înălţa. Te voi lăuda că m-ai auzit şi ai fost mie spre mântuire.

29. Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.

Pildele lui Solomon, 25

12. Inel de aur şi podoabe de aur de mult preţ este povăţuitorul înţelept la urechea ascultătoare.

13. Precum este răcoarea zăpezii în vremea secerişului, aşa este solul credincios pentru cei ce-l trimit; el bucură sufletul stăpânului său.

14. Precum sunt norii şi vântul fără ploaie, aşa este omul care se laudă cu darul pe care niciodată nu-l dă.

15. Prin răbdare se poate îndupleca un om mânios şi o limbă dulce înmoaie oase.

16. Dacă ai găsit miere, mănâncă atât cât îţi trebuie, ca nu cumva să te saturi şi s-o verşi.

Epistola Sobornicească a Sfântului Apostol Iacov, cap 3

1. Nu vă faceţi voi mulţi învăţători, fraţii mei, ştiind că (noi, învăţătorii) mai mare osândă vom lua.

2. Pentru că toţi greşim în multe chipuri; dacă nu greşeşte cineva în cuvânt, acela este bărbat desăvârşit, în stare să înfrâneze şi tot trupul.

3. Dar, dacă noi punem în gura cailor frâul, ca să ni-i supunem, ducem după noi şi trupul lor întreg.

4. Iată şi corăbiile, deşi sunt atât de mari şi împinse de vânturi aprige, sunt totuşi purtate de o cârmă foarte mică încotro hotărăşte vrerea cârmaciului.

5. Aşa şi limba: mic mădular este, dar cu mari lucruri se făleşte! Iată puţin foc şi cât codru aprinde!

6. Foc este şi limba, lume a fărădelegii! Limba îşi are locul ei între mădularele noastre, dar spurcă tot trupul şi aruncă în foc drumul vieţii, după ce aprinsă a fost ea de flăcările gheenei.

7. Pentru că orice fel de fiare şi de păsări, de târâtoare şi de vietăţi din mare se domoleşte şi s-a domolit de firea omenească,

8. Dar limba, nimeni dintre oameni nu poate s-o domolească! Ea este un rău fără astâmpăr; ea este plină de venin aducător de moarte.

9. Cu ea binecuvântăm pe Dumnezeu şi Tatăl, şi cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.

10. Din aceeaşi gură ies binecuvântarea şi blestemul. Nu trebuie, fraţii mei, să fie acestea aşa.

11. Oare izvorul aruncă din aceeaşi vână, şi apa dulce şi pe cea amară?

12. Nu cumva poate smochinul, fraţilor, să facă măsline, sau viţa de vie să facă smochine? Tot aşa, izvorul sărat nu poate să dea apă dulce.

13. Cine este, între voi, înţelept şi priceput? Să arate, din buna-i purtare, faptele lui, în blândeţea înţelepciunii.

14. Iar dacă aveţi râvnire amară şi zavistie, în inimile voastre, nu vă lăudaţi, nici nu minţiţi împotriva adevărului.

15. Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, trupească, demonică.

16. Deci, unde este pizmă şi zavistie, acolo este neorânduială şi orice lucru rău.

17. Iar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică.

18. Şi roada dreptăţii se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea.