Așa cum este tradiția ortodoxă, la amiaza zilei de Înviere, săvârșitu-s-a slujba Vecerniei, care datorită reluării multor cântări și rânduieli din slujba pascală se mai numește în popor „A Doua înviere”. La această Vecernie a Învierii, oficiată la miezul zilei, ca rememorare a arătării lui Hristos în fața ucenicilor, după Învierea Sa din morți, se asociază învățătura despre conceptul biblic și patristic al Zilei a opta, despre care s-au rostit câteva învățături creștinilor prezenți la slujbă.
Această zi veșnică este considerată a fi simbolică în contextul mântuirii și al Învierii, fiind asociată cu o nouă creație și cu o viață nouă în Hristos.
Sfântul Apostol Petru scrie: "Căci o zi la Domnul este ca o mie de ani și o mie de ani ca o zi." (2 Petru 3:8) Această referință la timpul divin sugerează că în planul lui Dumnezeu, Ziua a opta reprezintă începutul unei noi etape în mântuirea umanității.
Ziua a opta poate fi interpretată ca o prefigurare a învierii generale, când toți cei morți se vor ridica la viață și când lumea va fi transformată în conformitate cu planul divin. Această zi simbolizează biruința lui Hristos asupra morții și asupra păcatului, oferind credincioșilor nădejdea unei vieți noi și veșnice în Împărăția Cerurilor.
Sfântul Grigorie de Nyssa spune: "Ziua a opta este începutul unei noi creații, ziua veșniciei, ziua în care toate promisiunile lui Dumnezeu se vor împlini. Aceasta este ziua nesfârșită a bucuriei, a luminii, a iubirii și a păcii în care vom fi uniți cu Dumnezeu în veșnicie."
Astfel, Ziua a opta este considerată a fi o zi de nădejde și de bucurie pentru credincioșii creștini, care așteaptă cu încredere și cu speranță întâlnirea lor cu Hristos Cel Înviat și începutul unei vieți noi și veșnice în comuniune cu El.