Semnificația veșmintelor albe, pascale
În tradiția Bisericii, veșmintele albe sunt adesea asociate cu semnificații duhovnicești și simboluri importante.
Una dintre cele mai cunoscute referințe la veșminte albe este găsită în Apocalipsa Sfântului Ioan, unde se face referire la cei răscumpărați de Hristos care poartă haine albe: "Apoi, am aflat că numărul celor răscumpărați era de o sută patruzeci și patru de mii, din toate semințiile fiilor lui Israel. Ei purtau haine albe și aveau ramuri de palmier în mâini." (Apocalipsa 7:4)
Hainele albe pot simboliza puritatea, curăția și sfințenia pe care credincioșii le dobândesc prin credință în Hristos și prin viața lor duhovnicească. Sfântul Grigorie de Nyssa scrie: "Vei purta haina luminii, vei fi îmbrăcat în strălucirea lui Dumnezeu, vei fi o ființă luminată, vei fi strălucitor asemenea soarelui și vei fi asemenea lui Dumnezeu." (Despre Înviere)
În cadrul unor momente speciale din viața de credință, creștinii pot purta haine albe pentru a simboliza puritatea și sfințenia acestor evenimente. De asemenea, preoții poartă obișnuit veșminte liturgice albe, precum stiharul, epitrahilul și felonul, pentru a simboliza puritatea și sfințenia slujbelor lor.
Veșmintele albe nu sunt doar simboluri exterioare, ci reprezintă și o chemare la puritate interioară și la trăirea unei vieți sfințite în Hristos. Prin purtarea hainelor albe și prin trăirea virtuților creștine, credincioșii sunt chemați să fie martori ai luminii lui Hristos în lumea întunecată a păcatului și a necredinței.